joi, 22 ianuarie 2009

Floarea, Flori, Grotowski si lumea in care traim

floarea a supravietuit si a inflorit









pe Flori am spalat-o si uscat-o





iar eu am avut un workshop cu Jola Cynkutis, o poloneza care ne-a frecat a la Grotowsky.
si altul cu Nick, un tip care face site-specific, si care ne-a tinut o zi intreaga prin campus, am mirosit toti copacii, ne-am catarat pe cladiri, am observat fiecare dulap si extinctor din scoala.

Ce a iesit misto la workshopu asta epuizant a fost ca ne aducea intr-un stadiu de epuizare fizica in care nu mai puteai sa arati/show off/impresionezi/gandesti si se nasteau niste energii colective, mai ales prin voce si cantat, foarte puternice. ca te ajuta sa te concentrezi pe corp si sa fii foarte prezent. ce era oarecum boring: o mistificare si idolatrizare a actului teatral care la mine nu a functionat

Ce a fost foarte misto la workshopul de site specific: am facut multe exercitii pornind de la spatiu si de la ce ofera el, am lucrat foarte tactil si visceral cu obiectele din jur, am aflat despre multi artisti care fac environmental performance sau chestii foarte legate de locatii, urbane sau nu: hoteluri, daramaturi, campii, etc etc. Am lucrat foarte liber si fara un scop precis si intelectual. De exemplu am inchis un coridor in scoala in care am facut o ora de improvizatie. Eram vreo 7 oameni si spatiul. Si treptat, am inceput sa interactionam, fara sa stim unde vom ajunge, si sa profitam cat mai mult de holul ala. Am descoperit obiecte pe langa care treceam fara sa le dam vreo importanta si care erau foarte teatrale si senzoriale. Chestia asta a dat o dimensiune proaspata modului in care te raportezi la teatru si la public, la locatie si la ce vrei sa spui, sau la cat de importanta e locatia si cat de puternic poate sa fie un 'spectacol' in alt mediu decat pe scena. Ma gandeam la cat de greoaie par constructiile masive pe scena si cat de exploatabile sunt in mediul lor specific. O sa revenim...

duminică, 18 ianuarie 2009

God will help you wear bikini on the beach

24 de ore de Londra.

Sambata, 17/01, orele pranzului, ma pornesc spre Andy. afara e frumos, si soare si cer senin.




In autobuz, se ridica o tanti sud-africana, cu turban in cap, pe la vreo 50 de ani, micuta si carnoasa. Zice: "Happy new year y'all! Do you have a new year's resolution? Maybe it's to lose weight, like mine. But remember, before anything, don't lose your faith in God, He loves you, He'll protect you, He'll make you better people. He'll even help you lose weight and wear bikini at the beach for the summer holiday! Don't forget about God! Happy new year!" Unii o asculta, altii se uita pe geam, tanti e zambitoare si nu se opreste pana nu e gata. Elephant and Castle, toti coboara, tanti ramane.



Andy Warhol(a) a venit la Londra. Expozitia se numeste Other Voices, Other Rooms, si se tine la Hayward Gallery, care arata bestial, in exterior e un bloc de ciment oribil si parasit.
Intrarea e 6 euro, nu e coada, nu am voie sa fac poze inauntru, dar fac cu toate ca un nene politicos imi face observatie de vreo 3 ori si tot de atatea ori fac pe proasta.



Expozitia este foarte bogata, cu toata opera lui, video, filme, serialele, obiecte, tot tot tot. Pe care le stim. Ce e mai misto, e ca e destul de mult vorba si despre el. Bine, asta se simte la orice artist, dar aici, fiind vorba despre un icon, era destul de usor sa devina o expozitie omagiu.









Cand era mic, Andy nu a iesit din casa o buna perioada de timp, avea probleme psihice, asa ca a stat si s-a tot uitat la TV. Si a inceput sa dezvolte o obsesie pt vedete si sa colectioneze autografe. Asta e unul de la Shirley Temple, cand erau si el si ea mici. Avea scris destul de urat.



Aici si-a refacut conturul fetei si apoi s-a si operat la nas. Era foarte obsedat de imaginea lui. Si foarte dezamagit.



Cand am iesit, se stransese lumea ca la expozitie.



Asta e in Shoreditch, m-am oprit pt ca mi se parea ceva foarte familiar. Bozdag. Bozdog.



Tipu asta m-a oprit ca sa-mi ceara bani, ceva cu o poveste trista in care el era din Africa de Sud (imi arata un carnet de sofer cu numele tarii) si si-a pierdut TOATE bagajele, care mai apoi i-au fost trimise la un hostel in Greenwich. All in all, are nevoie de 4 lire jumate. Ma prinde o tanti de mana in timp ce asta tot bolboroseste povestea si-mi zice: "He's doing this all the time. Don't listen to him!" iar eu ii zic: "I know. I just wanted to hear all the story." El se intimideaza si cauta alti oameni, intre timp imi zice ca nu are unde lucra si ca trebuie sa faca un ban, ca unii ii dau si 20 de lire, dar nu stiu cat din ce zice e pe bune sau tot mai spera ca-i dau ceva sau e pe pilot automat.



La Vera la birthday party, la Old Shoreditch Station, intr-un pub care a fost gara si care e foarte misto pentru ca are si un magazin inauntru, pentru ca e muzica draguta si pentru ca poti sa vii cu bautura si mancarea de afara.



Ii cantam Verei "Happy Birthday" in engleza si ii improvizam un tort in kebab.



Luam busul pana la un club despre care Vera ne zice ca e foarte misto.



James si RJ intr-un moment de emotionanta sinceritate dupa ce se certasera o ora despre o prietena comuna care l-a acuzat pe unul dintre ei ca a impins-o si ..... apoi..... si pana la urma .... dar totusi..... Si care erau foarte foarte beti.



Trupa de rock and roll care chiar era misto.



Vera se munceste sa-l puna pe RJ la culcare, proptit in masa sa nu cada. Ma mai intorc sa vad daca e ok, e inconjurat de tot felul de oameni care ma intreaba: "Is he OK?"



Vera si Hogas, comunitatea romaneasca de la discoteca.



Se termina si petrecerea, ajung acasa dupa o incalceala de vreo 3 ore cu autobuzele.

Duminca, muzeul stiintei.
5 etaje. apuc sa vad doar unul, si ala pe jumatate - Medicina.
Muzeul Tehnicii de la Berlin sa stea tacut si micut in colt ca l-am laudat fara sa stiu de ce poate acest Science Museum. Magazinul e foarte high tech si gasesti tot felul de gadgeturi, de la folii termosensibile la jocuri cu experimente etc etc. Si in plus un etaj plin cu niste simulatoare pe care se poate da publicul si care de zgaltaie si iti creeaza toate lumile viruale din lume. Casa rotitoare de la berlin, din nou, stai jos, 4!
In plus, se intra gratis.
Trebuie sa merg data viitoare mai organizat.

la capitolul industria farmaceutica, e foarte interesant.

Castel facut din pastile pentru nu stiu ce congres al farmaciilor.



Reclame la antidepresive





Tifoane din dantela pentru raniti, dupa ce le mai scoteau un ochi, le mai taiau un deget.



Proteze



Zonele care se incalzesc la nivelul pielii in timpul unui sarut.




Duminica, 18/07/09, ma intorc acasa. In bus doarme cineva, as usual. Tanti-le de langa el ii studiaza ceasul de la mana.



Ajung acasa unde am o noua activitate responsabila. Mi-am cumparat un ghiveci cu o planta in el care stiu doar ca va face flori, dar care nu stiu cum se numeste pentru ca nu scria pe pachet. Asteptam cu entuziasm. Inca nu s-a ofilit si o am de 3 zile. E ceva...

sâmbătă, 10 ianuarie 2009

Te mai intorci?

Da' ce faci tu mai exact acolo? Regie?
Te mai intorci?
Tu ai prieteni acolo?
Chiar te mai intorci?
Cum te descurci cu banii?
Ce mananci acolo?
Si ce faci dupa ce te intorci?
E scumpa viata, nu?
Cum sunt oamenii?
Cum e la Londra? E misto?
Cum sunt profii?
E mare?
Ti-ai gasit vreun tip?
Cum sunt englezii? Naspa, nu?
S-a dat careva la tine?
Da' Vera cum se descurca?
Cum va intelegeti? Nu va prea intelegeti, nu?
Cum sunt tipele?
Ai mancat porridge?
Ai vazut schimbarea garzii?
Si ce ai vizitat din obiectivele astea celebre?
Iesi in oras?
Cum e la club?
Cum te descurci cu engleza?
Si ce faci tu mai exact acolo?
Daca eu imi dau palme o juma de ora asta se numeste 'performance'?
Ce spectacole supertari ai vazut?
Unde stai?
Cum e vremea? Ploua, nu?
Cand pot sa vin la tine?
E grea viata, nu?
Cand sa vin in vizita?
E scump sa traiesti acolo?
Pot sta la tine?
E scump biletu de avion?
Tu mai ai din bursa aia ceva?
Si acum cat stai la Londra?
Nu-ti pare rau ca pleci?
Te mai intorci?
Da.