Esti mic si cochet si dragalas si nu vorbesti engleza.
Esti un mit.
DAR!
toata lumea se saruta la Paris. pe unde apuca.
este o strada lunga plina de angrosisti care vand posete si bratari si jucarii chinezesti
remember "Doamna cu butucul" din Twin Peaks?
si porumbei iubareti
homelesii dorm peste gaurile astea din care vine aer cald
paris is about tapet
tapetul din baia de la hostel
si din camera
cum iesi din notre dame- catchy romanian cersetori, solemni si tristi, dramatici si touchanti
good job, boys!
si tot acolo, m-a oprit o tiganca si m-a intrebat: "Do you speak French?" si zic ca da. Imi arata o foaie xeroxata in care scria intr-o franceza foarte romaneasca: ca e din Bosnia-Herzegovina si ca i-a murit tatal si are copii de crescut si sa-mi fie mila de ea, help pliz, un euro ceva. Si zic "What's your name?". Cica "Mariana Hertzekova". si rad si zic "Eu sunt Ioana". Toata s-a iluminat si mi-a zis ca bravo, ca ce fac la Paris, ca nu par romanca. A zis ca nici nu o cheama Mariana, ca e doar numele de scena. Avea dinti de aur si mustacioara. Hai Romania! Hai Mariana!
Pompidou is good!
Are o arhiva foarte tare de vidoe art si inca o arhiva de sunete/muzica.
Nu am reusit sa vad/ascult nici 5% si am ars-o vreo 4 ore zgaita la calculatoare.
Poti vizita gratis atelierul lui Brancusi. Nu m-am dus dar cica e dragut. Brancuzi, mais oui.
- pompidou -
Haus-Rucker-Co : Looks like a vagina dar sunt de fapt niste chestii gonflabile in care intri si care au fost facute ca sa relaxeze si sa experimentezi alta realitate. cam acelasi lucru, haha.
nu am putut intra. era exponat. Do not touch! Do not smell!
astea sunt niste proiectii cu senzori, te vezi proiectat pe perete iar conturul dispare dupa ceva vreme si se reactiveaza doar daca te misti. daca misti limba, apare doar limba.
asta a fost camera doamnei Pompidou, sotia lui Pompidou, presedintele
Jordi Colomer
o doamna vizitatoare
o expo de colaje din afise luate de pe strada in diverse perioade.asta era din perioada Chirac
Oliver Payne. Face filme foarte bune.
Si clipuri. Merita dat de el. Eu nu l-am gasit.
Pe dansul il cheama Andre, are 65 de ani si face pe Dali la muzeul Dali. E si comedian si chelner. L-am cunoscut intr-o cafenea. Ne-a dat si cartea lui de vizita care era gresita si pe care o corectase cu pixul. uitasera un "S" la numele de famile. DaliS
astia au inconjurat un bloc, erau unii si la o fereastra la etaj, am crezut ca a fost o crima, un viol, ceva. ei de fapt asteptau sa cada o bucata din tencuiala.
kids in tha bus
-Montmarte -
baietii veneau la tine, te trageau de mana, iti zambeau si iti puneau o ata pe degetul mic si incepeau sa croseteze la ea. au crezut ca eu sunt din Italia si tot ziceau "Italia uno". sau "sexy bum bum" ... ?!
tanti e tot de la noi.
asta asa, pe deal, la vrajeala, pentru turistii romantici
si jos pe bulevard
Tipa asta m-a oprit la metrou, lucreaza la o revista de moda din Paris , BeStreet, si a zis ca vrea sa-mi faca poze si sa ma bage in numaru din noiembrie. Super! am zis si am stat nemiscata pana mi-a facut poze la manusi, la geaca, la fata, la tot. Cica o sa imi trimita revista la Londra.
in parc la Tuilleries
"Jeu de Pomme" - muzeu de foto
Colomer - a facut replici din carton la blocuri din tari in curs de dezvoltare, printre care si...
aici a filmat curti cu oameni facandu-si treburile zilnice, a folosit si sunetul si totul desi era megabanal parea foarte important si cumva scos din context. Colomer is good!
Maison de la Photographie...
a pornit alarma la vreo 10 minute dupa ce am intrat. ne-au evacuat. au inceput sa ne numere. vorbeau prin statie si iar numarau. am stat in frig inca vreo 10 minute, unii se pupau, altii fumau, apoi am intrat. cand am intrat si-au dat seama ca juma din oameni nici nu iesisera. mda...
Madonna Shop - un magazin de pe langa Pompidou unde vindeau CDuri, postere, poze, casete, discuri, insigne cu Madonna, obiecte, bilete...cam tot ce ar trebui sa aiba un fan Madonna. Vanzatorii din magazin erau, si ei la randul lor, fani Madonna.
mie ca romanca mi s-a parut obositor ce facea nenea asta, sa care dupa el plasa cu sticle. si dragut. el ma privea foarte nervos. a incercat toate gaurile din tomberon si nu i-a placut decat asta.
Toate cafenelele aveau terasa, desi afara ploua si era frig. Le incalzeau cu turbinele alea cool si frantuzesti cu foc (au un nume?). Si aveau si o folie izolatoare. Si era mai scump decat inauntru. Pentru ca afara puteai fuma. De fapt, la orice cafenea, costa dublu decat la bar daca stateai la masa, si inca o data daca stateai la turbina.
un second foarte tare, tot pe langa Pompidou. Tare si ieftin. Mi-am luat o blanita de vulpita de pus la gat, cu tot cu labute si botic si ochisori din sticla. Exact ca bunicile. 5 euro.
cica asa se curata argintaria. de la camin.
=Luvru=
don't!!!
mi s-a facut rau cum am intrat. o tona de oameni si de tablouri. peretii erau incarcati de rame si picturi, nu intelegeai nimic, nu mai stiai de ce ai venit. probabil sa o vezi pe MonaLisa, la care duceau toate drumurile si sagetile.
Regleaza ISO, scoate flashu, da-i un zoom, vezi sa nu iasa miscat, zambeste si baga!
Palais du Tokio - muzeu de arta moderna
Muzeul e OK, e si gratis pt toata lumea. am reusit sa sutesc un poster urias, isi lasasera camera cu postere deschisa. Doamne ajuta!
aici, afara, erau pustii cu skate-urile. Larry Clark ar fi salivat tot. Si Gus la o adica. Si inteleg de ce.
Parigi, ii fi avand tu porumbei si cafea cu gust de migdale si graseieri si bombonele si multe tablouri, tot degeaba, ca la KFC lucreaza tot numai negrii.
