it's easy when you're easy

O expo pe strada, facuta cu niste refugiati din Congo, care dorm si traiesc in niste corturi cu mama tata copil bunici catel purici. tristete maxima. si au facut un session cu ei zambind. erau si niste filme cu situatia pe bune acolo. nu ca zambetu era pe bani. Foarte misto! adica, ma rog, nu e misto che passa la Congo, dar e misto documentarea si senzatia pe care ti-o da si informarea. Deci:















Am fost la un centru, BAC, unde se face teatru si performance si nebunii. Si am vazut doua spectacole foarte tari. la unul erau 10 oameni, la celalalt 15. No sweat! Toata lumea relaxata, nimeni nu ia oscaru din teatru, nici nu se imbogateste.
Majoritatea tinerilor care fac asta, au un job, chelneri, ospatari, etc etc. Cam toti colegii mei au un part time job. Sunt cam obositi dar asta-i viata. Si nimeni nu asteapta un mare regizor care sa-i ia de manuta sa-i faca superstaruri. Se apuca ei, isi fac un grup, si baga!
Sunt o tona de teatre, de playhouse-uri, de locuri de jucat. Si nu prea sunt bani de productie. Si oamenii merg peste tot, pentru ca sunt foarte interesati de orice. Au o multime de workshopuri de teatru pt adulti, tineri, batrani, homosexuali, negri, albi, galbeni, orice. Toata lumea loves theatre. Asa ca merg sa vada, pentru ca au apetitu mai atatat.
of...

gooooooooo