Theatre in Education - Thank you very much!

Am aflat azi cum e cu Teatru si functia lui educativa, aici, la Marea Britania.

Facts:

* 25% din formele de cultura din londra se ocupa cu tineri si activitati artistice care ii implica

* din 1960 exista teatre comunitare care implica comunitatile din zona

* exista: programe pentru tineri, batrani, oameni cu handicap, programe de sanatate,pt someri, in locatii istorice, puscarii si asa zisele Life Long Development Schemes care sunt pentru toti oamenii, ca sa creasca, sa se dezvolte si sa invete mereu cate ceva despre ei

*** Si nu doar ca exista dar functioneaza minunat!

De exemplu, pentru tineri se fac urmatoarele proiecte:

Whole Group Simulation: adica o companie de teatru merge la ei acolo la scoala si pun stapanire pe spatiu pe care il transforma in alta realitate, in alt mediu. sa zicem intr-un castel renascentist, sau intr-o puscarie, sau intr-un lagar de concentrare. iar toti care intra in locul asta trebuie sa se poarte dupa reguli, sa experimenteze exact ce li se da si sa intre in joc. si cred ca intra. eu as cam intra. vii la scoala si nu-ti mai zice profa de romana ca nu o sa iei bacu ci incerci si tu ceva ce poate te ajuta mai mult decat profa de romana.

National Gallery are un proiect, Take one picture, pentru copii din clasele 1-4, in care pornind de la un tablou d-ala de nu merge nimeni sa-l vada, sa zicem un Ucello, au de facut un proiectel. unii au facut un film prin padurea din imprejurimi, altii au facut desene, poze, etc etc. Si apoi toate astea sunt publicate pe site-ul oficial al Muzeului ca sa vada si parintele ce copil talentat are si sa nu-l mai frece la cap cu ecuatii si autodictari.

Apoi au mers la pustii de 16 ani si le-au dat camere video si le-au zis sa faca un film despre SIDA pentru colegii lor mai mici cu 2 ani. Si baietii au invatat sa filmeze, sa monteze, s-au documentat si s-au pus la produs documentar, ca sa inteleaga aia mai micii cum sta treaba cu boala asta.

Asta sunt cateva exemple.
Asta e un lucru provocator pentru artist si pentru receptor, si e un schimb continuu, si e un angajament real si palpabil.
Si-au dat si ei seama ca au nevoie de public tanar la spectacole si ca publicul tanar are nevoi concrete si arzatoare.
Ca e mai bine sa canalizeze educatia si pe creativitate si pe cultura, decat doar pe tocit si informatii bagate pe gat. Ca inteligenta nu e doar aia de o vezi reflectata in note, ca poate e muzicala, sau vizuala, sau corporala.

Se baga careva?